Certificari

Poate cea mai valoroasa pentru mine ar fi cea a Berkeley, University of California in Science of Happiness. As putea chiar sa zic ca sunt, poate, SINGURUL ROMAN certificat in Stiinta Fericirii! 🙂

Desi si cea de la MIT in „Entrepreneurship” sau cea de la Harvard in „Leaders of learning” sunt extrem de importante in economia dezvoltarii si certificarii mele, certificarea in stiinta fericirii imi e mai draga. E mai … umana. Fata de „matematica” celor de la MIT si Harvard, informatia corespondenta a fost mult mai apropiata de sufletul meu.

Ce mai incoace si incolo, acum sunt fericit oficial si ii pot ferici si pe altii.

Si nu e vorba doar de one-to-one coaching or de seminariile tinute catre persoane fizice, dar putem vorbi de chestiuni serioase precum fericirea in organizatii. Ce aduce ea? PROFIT. Dar nu orice profit, ci unul unic. Unul in care nu trebuie sa iti pazesti angajatii ci sa te asiguri ca nu alearga prea repede si in viteza mai pierd cateva grade din directie. Un profit pe care clientii cand il platesc sunt fericiti sa il plateasca. Un profit care vine cu asumarea spiritului organizational, cu sinergia echipelor, cu FUN!

Nu e imposibil. Ba dimpotriva.

Uitati-va la strategia lui Kazuo Inamori, fondatorul Kyocera la numai 27 de ani, companie care nu a avut pierderi niciodata in 53 de ani de istorie. Cand in 2010, dl. Inamori a preluat Japan Airlines, avea zero experienta in afacerile aviatice. Zero. Si singura mantra pe care a avut-o a fost urmatoarea: „Aceasta este compania ta si scopul sau este sa va faca pe toti fericiti.”. Mai mult, cand a trebuit sa numeasca un predecesor nu a ales un manager cu experienta. Ci unul din pilotii companiei. Iar motivul s-a datorat personalitatii sale. „I think he has a wonderful character!” spunea dl. Inamori. Stiu ca suna a nebunie, motiv pentru care va pot pune si sursa (pun url-urile intregi pentru ca vreau sa vedeți sursele): http://blogs.wsj.com/japanrealtime/2012/07/30/mikoshi-management-how-kazuo-inamori-lifted-japan-airlines/

Sau daca vreti sa stiti cum se intampla unele sedinte de strategie la Danone, uitati-va la pozele urmatoare:

Ce a obtinut Danone? Idei noi, extraordinare, un spirit fresh, deschiderea angajatilor, implicare, oameni care s-au reindragostit de companie si disparitia distantei intre nivelele ierarhice (imagineazati-l pe seful tau cu peruca galbena sau casca de viking) ceea ce a ajutat mult la brainstorming. A fost FUN? Da! A fost un succes? Da? De ce? Dupa cum a replicat organizatoarea la aceasta intrebare: „Never underestimate the power of a ridiculous wig!”. Si din nou, va dau sursa: https://www.ted.com/talks/tim_leberecht_4_ways_to_build_a_human_company_in_the_age_of_machines?language=en#t-340164

Astfel ca fericirea nu e doar un concept abstract. Sigur, e greu de cuantificat in procente de profit. Dar fiti siguri ca ea CONTEAZA. Un ultim exemplu. In 2016, out of the blue, adica, fara nici o presiune, CEO-ul Chobani, iaurtul grecesc care a innebunit America, a impartit actiuni angajatilor sai. Unii din ei au devenit milionari din acest gest facut fara sa fie cerut sau asteptat de cineva, singurul principiu a fost ca cei mai vechi au primit mai multe actiuni decat ceilalti. „This isn’t a gift. It’s a mutual promise to work together, with a shared purpose and responsability. To continue to create something special and of lasting value.”. Si mai mult: „Many companies in food are kind of in the commodity business. They have this theory that people is interchangeable cogs in a big machine. They don’t see the immediat benefit of having really highly engaged people.”. Pe scurt, daca ai angajati care trag cu tine fericiti la caruta, o sa ai cea mai tare caruta din lume. Romanian-ish enough?

Spor, tuturor la impartit actiuni si fericire!

P.S. Sursa pt omul ala nebun care a impartit milioane: http://www.usatoday.com/story/money/2016/04/27/chobani-employees-get-surprise-ownership-stake/83585844/

P.P.S. La momentul scrierii acestui articol, cel de-al doilea cel mai bogat om al planetei, nu are scoala, nu are certificari, nu are birou, DA, NU ARE SI NU A AVUT NICIODATA UN BIROU AL LUI, este unul dintre cei mai abordabili oameni din companie si prefera sa stea intre angajati sa vorbeasca cu ei si sa atinga materialele din care si-a construit imperiul. Dl. Ortega, detinatorul INDITEX, adica al magazinelor alora cool din mall-urile in care mergi tu, precum Zara, Pull&Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius, Oysho, Zara Home si Uterqüe nu a avut pana in 1999 publicata nici macar o poza de-a lui iar mult timp nu a fost de acord sa apara public sau sa raspunda vreunei cereri de interviu. Daca nici asta nu e FERICIRE, nu stiu ce mai e. Sursa: http://fortune.com/2013/01/08/meet-amancio-ortega-the-third-richest-man-in-the-world/

Inca o data, spor la FERICIRE! (Pentru care am cateva produse, aici si aici)

Cu drag,

Mircea