2020. Anul catalizator.

Ma intrebau diverși prieteni prin 2019 daca simt ca vine o criza. Le raspundeam ca simt. Nu știam de unde vine și nici sub ce forma. Dar am învățat ca sistemul are sincope ciclice. La circa 10 ani, statistic. Le numim crize. Asa ca o asteptam.

Totusi, 2020, a fost anul în care parca totul s-a catalizat, s-a transformat cu o rapiditate cumplita din “eventual” în “ori…ori”. Mai mult decât conceptul de criza sanitara pe care daca il scoatem din context, anul 2020 a fost anul care ne-a întrebat ce vrem sa devenim si apoi ne-a tras un șut în spate in directia a ceea ce visam.

Si nu sunt primul care a simțit asta. Adica faptul ca anul asta cumplit pentru antreprenori a devenit un fel de pistol în centrul frunții pus de Brad Pitt în Fight Club. Daca nu ati vazut filmul, vreau sa zic ca anul asta a venit peste noi si ne-a pus în situația imposibila de a decide sa trăim de parca asta ar fi ultima noastră zi pe pământ. Si pentru unii chiar a fost. Antreprenorial vorbind (nu faceam alte referiri!). Pentru alții, a fost un restart incredibil în care s-au regăsit, reinventat, repozitionat. Au văzut în falimentul si sincopele altora oportunitatea sa facă oferte oamenilor excepționali pe care i-au vanat si adus în echipele lor. Au făcut din momentele de respiro momente de analiza si implementare de noi idei și sisteme. Etc.

A fost un act de curaj incredibil, nebunesc aproape, dar sincer…aveam de ales?!?

P.S. Veti gasi cateva informatii despre pictura aleasa ca si afis aici: Do You Know The Story Behind This Famous Painting? | by Froyle Davies | George St Gallery | Medium

P.P.S. Povestea picturii e grozava. Sa pleci de la un sentiment atat de profund ce te cutremura precum o epifanie intr-o secunda atemporala… Sa transpui mai apoi senzatia intr-o pictura ce a devenit celebra nu prin artist ci prin mesajul e fantastic. Cititi mai cu seama acest pasaj ce descrie momentul prin chiar cuvintele lui Munch: “I was walking down the road with two friends when the sun set; suddenly, the sky turned as red as blood. I stopped and leaned against the fence, feeling unspeakably tired. Tongues of fire and blood stretched over the bluish-black fjord. My friends went on walking, while I lagged behind, shivering with fear. Then I heard the enormous infinite scream of nature.”

P.P.P.S Revenind la articol, probabil ca asa am simtit si noi antreprenorii anul 2020. Odata ce am fost patrunsi si am devenit constienti de ceea ce se intampla, de cat de nepregatiti suntem in fata acestui an si a atributelor lui, ne-am dus cu totii mainile spre cap precum figura androgina din pictura lui Munch si ne-am lasat cuprinsi de aceeasi nevoie umana de a striga: ”Cum ies din asta?!?”.

Fara post scriptum, inchei prin a imi descrie mandria si respectul fata de cei ce au reusit! Va urez in continuare, SPOR IN TOATE, dragilor!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Vrei sa te alături conversației?
Te invit să participi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *