Ce faci de CORONAVIRUS?

Mi se pare ca asta ar putea fi un lait motiv precum acelea de Revelion sau Craciun. “Ce faci de Coronavirus?”. Si mi se mai pare mie ca asta ar putea fi interpretat ca un exercitiu pentru alte “Coronavirus”-uri care vor veni in viitor. E probabil sa fie tot un virus din aceeasi categorie dar e posibil sa fie si alte variatiuni pe aceeasi tema sau o alta amenintare cu care sa trebuiasca sa ne luptam. Si atunci, putem sa ne punem deja intrebarea de pe acum: “ce o sa facem de urmatorul Coronavirus?”.

Ca si exercitiu, pare interesant. In antreprenoriat, ca si in cercetare si de fapt in orice mod de lucru/viata care abordeaza o problema corect, ai obligatia de a analiza, trage concluzii si realiza planuri de preventie sau dezvoltare tinand cont de ceea ce poate aparea ca urmare a experientelor tale. Avem acum o noua experienta: Coronavirus. Sau cu alte cuvinte, am trait toti, un cosmar ciudat supra-alimentat de mass-media, total nepregatiti pentru el, fara nici un scenariu real de aparare decat sa stam in casa. Ce vom face daca urmatorul e mai puternic? Mai letal? Nu e o gluma sa ne gandim ca aceste tipuri de virusi evolueaza. E o lupta pentru supravietuire si e simplu: ori noi, ori ei!

Ce m-a invatat viata de antreprenor si cum pot aplica lectiile de pana acum astfel incat sa fiu mai pregatit data viitoare?

  1. Viata de antreprenor este despre profit. Daca nu ai profit, nu esti antreprenor. A nu se interpreta gresit. Profitul nu inseamna doar banii pusi deoparte. Profitul se masoara in antreprenoriat si in brand, in gradul de satisfactie sau de apetenta al clientilor. Daca ar fi sa aplic asta pe povestea Coronavirus (de acum inainte CVD ca sa ne fie mai usor), cred ca data viitoare voi fi cu mult mai pregatit. Daca initial am primit socul ca mai toata lumea, pe parcurs mi-am adus aminte ca de fapt viata are si alte valente. Si desi se poate face profit in situatia CVD, cred ca profitul real este sansa de a ne aduce aminte ca prezentul este extrem de important. Bucuria de a fi impreuna cu toata familia atat de mult timp, copii neducandu-se la scoala, intensitatea senzatiilor crescuta din cauza pericolului ce ne paste, redescoperirea micilor placeri precum aceea de a gati impreuna sau de joaca de-a v-ati ascunselea… totul duce catre introspectie, catre aprecierea re-evaluata a ceea ce avem. Si avem, oameni buni! Si eu unul sunt recunoscator pentru tot! Azi dimineata pur si simplu m-am surprins cum ma uitam la chipul fiului meu cel mic si ma minunam de cat de perfect e! E al treilea la mine si ma bucur enorm de el, cu atat mai mult cu cat il impart si cu ceilalti doi. E o minunatie, la fel ca orice copil. Si… clipa aceea, secunda in care m-a patruns acest gand plin de bucurie, recunostinta si mirare… m-a facut sa scriu acest articol. Si sa va (si sa imi) aduc aminte ca viata, fie ea si de antreprenor, nu este doar despre profit. Este si despre ceilalti indicatori precum gradul de  satisfactie. Pe care daca nu il ai, nu ai nimic. Afacerea ta, viata ta, nu valoreaza nimic. In secunda in care s-a oprit totul s-a pierdut. Toata lumea isi vede de treaba ca si cum nici nu ai fost. Daca clientii tai interni, familia ta, colegii tai, nu apreciaza ceea ce esti (nu tu, ci mediul tau, ceea ce “propovaduiesti”) ei nu vor duce mai departe nimic, nu vor pastra nimic si nu vor fi inteles nimic. Asa ca sper sa va fi facut sa va opriti un pic in loc si sa analizati daca ceea ce faceti are miez. Pentru ca miezul oameni buni, e la fel de important ca si profitul. Uneori poate mai important!
  2. Viata de antreprenor este despre resurse si cum le gestionezi. Daca urmatoarea criza va prinde fara resurse inseamna ca nu ati inteles nimic. Iar resurse nu inseamna doar banii pentru urmatoarele 6 luni, regula obligatorie… ci sistemul social care sa va permita sa intelegeti, cuprindeti si gasiti informatia. Sa priviti larg lucrurile, in afara stirilor de la ora 5. Sa va ofere senzatia ca nu sunteti singur si ca aveti cu cine lupta contra amenintarii. Resurse nu inseamna doar lada plina de produse congelate pentru urmatoarea criza. “Resurse” inseamna si sistemul de a le procura precum si de a le consuma intr-un mod ce tine cont de amenintare si tipul ei. De unde va luati masti? Dezinfectanti? Sunt de calitate? Medicamente? Daca totul ar depinde de un medicament, ati avea parghiile sociale si resursele financiare sa va procurati medicamentul pentru familie?
  3. Antreprenoriatul este si despre atitudine. Ma uit in jurul meu si vad oameni care pur si simplu nu mai rationeaza. Presupunand ca socul a fost prea mare sau ca frica ii paralizeaza, le propun totusi exercitiul de a intelege ca daca de data asta CVD are totusi o mortalitate scazuta, poate data viitoare va fi mai rau. Si atunci, daca nu rationam nu suntem intr-o criza si mai puternica care blocheaza insasi sansa de supravietuire? Atitudinea in fata unei amenintari face CU SIGURANTA diferenta. O paralela in business ar putea fi aparitia unui competitor mai mare si cu resurse mult mai mari, asa cum sunt sa zicem multinationalele. Daca frica este impulsul de care ascultam, mai bine ne ducem acasa si gata. Sunt destule slujbe caldute la stat, nu-i asa? Insa va garantez ca daca opriti un pic vuietul de afara si va ascultati instinctele, veti vedea ca se poate face business si la umbra lor. Si inca unul bun. Asa e si cu CVD si urmasii lui. Atitudinea face diferenta. Cei care au stat ascunsi sub pat au pierdut startul in noua cursa. Cei ce s-au lasat cuprinsi de panica si-au slabit sistemul imunitar si au devenit mai vulnerabili. Atat ca entitati fizice cat si juridice. Sigur, suntem construiti sa ne fie frica de vuiet si de necunoscut. Si am avut din plin asta cu CVD… insa noi ca specie nu am ajuns aici pentru ca ne-am ascuns de fiecare data mai adanc in pestera. Ci pentru ca printre noi au fost nebuni frumosi care au luat torta si au iesit in fata. Aia sunt antreprenorii adevarati de azi. Ei au facut de fiecare diferenta prin atitudine. NU MI-E TEAMA DE TINE CVD! Nu sunt nici idiot sa ma arunc in foc, dar nici nu il privesc ca pe ceva apocaliptic. Ci cu echilibru si constiinta faptului ca sansa mea apare DOAR ATUNCI cand toata fiinta mea este valida, constienta si indreptata catre dezvoltare. Catre a merge mai departe. Uneori ai o victorie covarsitoare. Alteori compromisul este cheia. Dar de fiecare data, va garantez, ATITUDINEA face cu siguranta, diferenta!
  4. Nu in ultimul rand, ba poate chiar in primul rand, antreprenoriatul este despre produs. Iar produsul nu este doar cel finit sau serviciul tau in sine. Ci este toata pleiada de mici chestii care il definesc in toata interactiunea cu clientul. Ganditi-va la ouale Kinder. Unde incepe si unde se termina produsul? E un ou de ciocolata? E o jucarie? E un mod de a pastra apoi acele de siguranta fara sa le pierzi folosind micile gaoace galbene? Asa e si cu noi… Mergem tantosi la job si ne bucuram de statut si venit, de masina si casa noastra, de realizarile palpabile si vizibile in primul rand. Dar ce sta in spatele lor? Este afacerea noastra, viata noastra, doar un mod de a face bani si a ii consuma? Daca e asa, orice criza va poate ucide. Pentru ca insasi ratiunea existentei voastre nu va mai putea fi exercitata. Sigur ca poti face bani in perioada de criza, ba chiar ii si poti consuma eficient caci intotdeauna vor fi oameni care sa vanda ieftin manati de nevoie. Dar eu prefer interactiunea cu clientii, cu colegii, cu restul lumii. Prefer sa imi castig din ei parteneri pe termen lung si sa construim impreuna lumea noastra. Daca e ceva diferit? Categoric! Insa nu toata lumea intelege.

Pentru cei care inteleg si pentru dimineti langa ingerasi care te fac sa crezi ca ai toata puterea din lume, pentru toata frumusetea si fragilitatea lumii in care traim… pentru voi!

Cu drag,

Mircea.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Vrei sa te alături conversației?
Te invit să participi!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *