Negocierea. Poker sau relatie?
Negocierea. Cuvantul de care se sperie atatia agenti de vanzari, directori de departamente sau antreprenori. Cuvantul are poate face diferenta intre o viata WOW! si una AUCH!
Stiu ca pare mult spus. Dar asa e. Cei mai multi dintre voi nu o au in sange si pierd. Pierd atunci cand negociaza lucrurile mici in casa, in familie sau la serviciu. Iar lucrurile mici pot face diferenta. Intre un birou sau un dressing, intre o excursie unde vrei tu sau unde vrea ea, intre un televizor sau o masina de spalat noua. Sigur, din intelepciune, eu inclin sa ii dau dreptate sotiei mele. Prefer o sotie fericita si care are timp pentru mine decat o menajera plictisita si satula de munca. Dar exemplele trebuiau date.
De asemenea, intre un job mai bun si unul mediocru, intre succes si sindromul „rotii-de-hamster” diferenta este la fel de fina. Trebuie sa o ai in sange, caci negocierea face diferenta zilnic: incepand cu banalul interviu unde trebuie sa te vinzi bine dar pe termen lung, intre imaginea pe care o construiesti dupa, ca fiind un tip care nu se da la o parte si care poate primi si rezolva taskuri, intre un mic lenes (ma refer la animalutul care se cheama asa) care se ascunde de munca si oportunitati si un extraordinar rinocer, ei bine, diferenta o face negocierea. Incepand de dimineata cand negociezi cu tine o ora in minus de somn in care sa faci miscare, apoi cu modul in care te imbraci, desi poate nu e tot timpul comod sa porti o camasa si batistuta la sacou, caci ele cer o atitudine, trecand prin sarcinile zilnice pe care le indeplinesti cu succes si marje de profit negociind cu clienti si furnizori, interni sau externi firmei si finalizand cu o seara minunata in familie unde iti negociezi inca o data resursele de energie. Incepand cu ziua de luni, pe care trebuie sa stii sa o transformi oricand intr-una de vineri (am un curs pentru asta si te poti inscrie aici) sau cu luna ianuarie (pentru mine decembrie, caci atunci imi fac analiza si imi rescriu listele de obiective) totul este o negociere pe care o porti cu tine si ceilalti.
Intre o negociere de tip poker care poate lasa urma adanci (caci odata ce ai luat „potul” si ai plecat nu te mai uiti in spate) si una de tip relatie, diferentele sunt uriase si trebuie sa tii seama de argumente diferite. Da, stiu, unii dintre voi aveti target-uri si obiective stringente. Puteti citi despre asta aici.
Cu toate astea, se poate. De aceea, trebuie tinut cont intotdeauna de efectele pe termen lung sau de „big picture”.
Vestea buna e, asa cum spuneam mai sus, ca se poate. Se poate invata, se poate sa devii un excelent negociator chiar si fara nici o pregatire sau veleitate anterioara. Si poti invata asta cu un simplu click aici.
Cu toate astea, tehnicile de negociere, lupta si munca asidua trebuie asumate. Da, asta e cel mai greu. Nu invatarea precum o poezie a unor strategii, caci informatia neaplicata nu are nici o valoare ci aplicarea celor invatate, depasirea constanta a limitelor si dezvoltarea continua. Si cred cu tarie ca pe langa informatie, totul depinde de voi. Cursuri? Carti? Da, eu si altii avem produse de calitate si pline de experiente si tehnici. Dar ele nu au nici o valoare fara aportul vostru.
De aceea va spun: SPOR, TUTUROR! La treaba!
Cu drag,
Mircea
